Concluzii dezbatere 2016

dezbatere 2 padis fest


La dezbatere au fost prezente un numar de ~40 de persoane reprezentand urmatoarele institutii:

  • Asociația Compas,
  • Parcul Natural Apuseni,
  • Garda Nationala de Mediu,
  • Garda de Mediu – Bihor,
  • Serviciului Judeţean Salvamont – Salvaspeo Bihor,
  • Agenția pentru Protecția Mediului Bihor ,
  • Ordinul Arhitecților din România,
  • Federația Patronilor Bihor,
  • Clubul Ecologic Transilvania,
  • Flora and Fauna International,
  • Agenția de Management al Destinației Bihor,
  • Sit Natura 2000 – Pădurea Craiului,
  • Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă (CAPDD) Bihor
  • turisti

dezbatere padis festScopul dezbaterii a fost sa se gaseasca solutii pentru conservarea capitalului natural dezvoltand un turism responsabil in zona Padis Glavoi situata in Parcul Natural Apuseni si a celor mai frumoase si cunoscute obiective turistice . In cadrul dezbaterii au fost abordate mai multe subiecte structurate altfel:

  1. Infrastructură turistică / Camping în Glăvoi
        La subiectul infrastructură turistică  s-au abordat următoarele puncte:

Cazare / masă
    Din discuții a reieșit faptul ca în acest moment exista un număr de 14 operatori autorizați pentru oferirea de servicii de cazare și masă și un număr de peste 40 care operează fără a avea avizele necesare. În total capacitatea de cazare din acest moment poate susține un număr de 400 de persoane.
    Pentru turismul care se realizează la cort nu exista un camping sau o zonă de campare autorizată în zonă.
    Impedimentele care limitează dezvoltarea acestor facilități sunt lipsa apei care poate fi captata și a soluțiilor de colectare și management a apelor uzate. Ca și soluție de dezvoltare durabilă pe termen lung s-a concluzionat ca ar fi de preferat mărirea capacităților de cazare în comunitățile de la bază, respectiv Pietroasa și Satul de Vacanță Boga. În acest mod nu ar mai exista limitările date de capacitățile utilităților și s-ar crea locuri de munca în comunitățile respective. Pentru a susține acest concept este nevoie de dezvoltarea unui transport public care să conecteze unitățile de cazare de la bază cu Padișul, de preferat cu mijloace de transport ecologice.

Acces – Parcări auto
    La acest punct s-a prezentat faptul că în acest moment există drumul de acces în stare foarte bună dinspre Sudrigiu- Pietroasa și până în Padis. S-a constatat o creștere a fluxului de turiști in ultimii 2 ani de când acest drum este in stare foarte bună.
    Drumul de acces dinspre Huedin – Ic Ponor până în Padiș este în stare foarte proastă și greu accesibil.
    S-a ridicat problema realizării unei punți de legătura între zona Vârtop -Arieșeni și zona Padiș, având în vedere reducerea sezonului de schi la doar 6 săptămâni pe an față de 12 până în urmă cu câțiva ani. Astfel, o soluție eficientă ar putea fi reconversia destinațiilor turistice iarna-vară sau vară-iarnă, astfel încât acestea să poată oferi servicii pentru patru sezoane.

Parcare
    În acest moment nu există nici un mod de gestionare a parcării mașinilor în Padiș-Glăvoi, aceasta realizându-se fără o anumită reglementare și fără sa susțină turismul prin întoarcerea de resurse în comunitățile locale.
    S-a propus înființarea unei asocieri a UAT-urilor din zona care sa colaboreze si sa creeze o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară prin care să atragă investiții și să gestioneze activitatea turistică. Pentru această practică, există multe exemple funcționale în destinații turistice cunoscute din străinătate.

Utilități
    În acest moment nu există utilități realizate în mod structurat. Există limitări date de debitele izvoarelor care pot fi captate într-un anumit procent, conform legii. De asemenea este important și modul de gestionare a apelor uzate rezultate. Pe viitor se pot implementa soluții de colectare a apei pluviale și de reutilizare a apelor uzate.
    Limitarea resurselor de apă aduce cu sine limitarea numărului de turiști ce pot fi găzduiți în Padiș (deși în prezent nu există un studiu care să releve un număr concret) și este un argument în plus de a dezvolta capacitățile de cazare în comunitățile de la poale care au deja utilități sau pot fi dezvoltate mult mai ușor fără a avea impactul de mediu în zonele de conservare ale Parcului Natural Apuseni.

Trasee turistice
    Starea marcajelor pe traseele turistice este una bună, în perioada sezonului turistic existând permanență a Serviciului Public Salvamont – Salvaspeo Bihor. S-a precizat faptul că numărul de accidente/incidente raportat la numărul de turiști este normal. Majoritatea accidentelor/incidentelor care se întâmpla sunt datorită lipsei de informare în prealabil de către turiști precum și a intrării în trasee fără echipament adecvat condițiilor de parcurgere a acestor trasee.
    O altă limitare care există este că în legislație există posibilitatea de omologare doar a traseelor turistice și a pârtiilor de schi. Nu există omologare pentru trasee de bicicletă, via ferata și parcurs de rafting sau alte sporturi de aventură.
    Pentru traseele de bicicletă există o inițiativă legislativă care se află de foarte mult timp la nivelul ministerelor. Un plus de valoare ar fi amenajarea traseelor educative sau tematice, trasee care ar putea ridica gradul de conștientizare al publicului. Exista un mare potențial pentru trasee turistice de bicicletă care ar fi de dorit să nu se suprapună peste cele turistice pentru a nu exista conflicte în utilizare.

Obiective turistice și speologie
    S-a ridicat problema amenajării unora dintre trasee pentru a fi mai ușor accesibile familiilor cu copii. Un punct de vedere exprimat a fost că unul din punctele apreciate în zonă este aspectul natural al traseelor, astfel încât amenajările exagerate ar putea dăuna peisajului.
    Un studiu/o monitorizare pentru a cunoaște numărul real al turiștilor pe sezon,  ar fi binevenit, în acest moment existând doar statisticile de incidente/accidente ale Serviciului Județean Salvamont-Salvaspeo Bihor.
    Turismul speologic ajunge sa aibă pe teritoriul județului Bihor un număr de 1000-1200 de turiști/an. Acest tip de turism este desfășurat prin cluburile de speologie. Nu exisă în acest moment o modalitate ca acest tip de turism să investească resurse în comunitățile locale. Exista si activitate de explorare științifica realizata de cluburile de speologie, iar în momentul de față, această activitate nu este taxată.

Ghidaj turistic
    Există mai multe specializări pentru ghizi definite în COR. Unele dintre ele sunt specializări ale ghizilor turistici naționali sau locali, așa cum ar fi ghidul montan si ghidul de peștera.
    Cea mai recentă meserie apărută este cea de ghid de peștera. Exista și un furnizor de formare acredita la nivel național și în curând vor fi organizate și primele cursuri pentru aceasta meserie.
    În prezent, prea puțini dintre operatorii turistici care activează în zonă au personal calificat și solicita aprobările necesare pentru acreditare. În acest fel siguranța și calitatea serviciilor turistice pentru grupurile organizate este una scăzută.

  1. Camping autorizat în Poiana Glăvoi

    Discuțiile au pornit de la premisa că situația actuală din Poiana Glăvoi trebuie să fie schimbată în bine cât mai curând, având în vedere lipsa condițiilor minime de bază pentru  desfășurarea unui turism responsabil.
    În acest moment nu există toalete amenajate, dușuri sau un sistem de management al deșeurilor.  Autovehiculele care sosesc acolo nu au un loc delimitat pentru parcare, acestea staționând inclusiv pe spațiul verde. De asemenea, fiecare grup de turiști realizează în mod necontrolat vetre de foc.
    Terenul în discuție este în proprietatea comunei Pietroasa și este foarte important de definit care este strategia Consiliului Local Pietroasa și a comunității cu privire la ceea ce își doresc să realizeze în această locație în viitor.

    În acest moment PUG-ul este expirat și se află în curs de actualizare. Pentru a putea realiza un camping autorizat este nevoie de scoaterea zonei din zona de conservare specială a Parcului Natural Apuseni. În PUG este necesar să fie specificată destinația terenului pentru realizarea unui camping autorizat sau a unei zone de campare.
    Soluția pe termen scurt propusă până la realizarea acestor demersuri este de a fi montate toalete ecologice gestionate de către Primăria Pietroasa sau de către un operator economic.
S-a propus ca ideile apărute în această dezbatere să fie prezentate într-o ședință de consiliu local al Comunei Pietroasa și să fie solicitată o poziție oficială a Primăriei și Consiliului Local cu privire la viitorul zonei din Poiana Glăvoi.

    O alta opțiune menționata a fost declararea ca zona de campare, aceasta putând fi o alternativa la camping.
    Pentru a putea dimensiona capacitatea campingului menționat la un număr de turiști care sa nu aibă un impact negativ asupra mediului s-a identificat nevoia realizării  unui studiu al capacității de suport a arealului Glăvoi – Cetățile Ponorului.
    Este nevoie de identificarea unor surse de finanțare pentru acest studiu și instituția care își asuma comandarea acestuia. Mai mulți factori implicați în dezbatere au indicat că cel mai potrivit ar fi ca administrația PNA sau o asociere în care Administrația PNA să fie membră să coordoneze realizarea acestui studiu.
    Ordinul Arhitecților din România – filiala Bihor a propus realizarea unui concurs public de proiectare a unui camping adecvat în poiana Glăvoi care sa respecte normele și sa răspundă cerințelor practicării unui turism responsabil. S-a oferit chiar si un prim premiu: o tură călare in Munții Apuseni pentru câștigătorul concursului.
    Ulterior dezbaterii a existat o întâlnire informală a reprezentanților Agenției de Management al Destinației Bihor și Asociației Compas cu Primarul Comunei Pietroasa. Domnul Primar Cornel Pîlea a afirmat ca: “Primăria Pietroasa își dorește ca în viitor sa se poată amenaja un camping in Poiana Glăvoi. E important ca acest camping să respecte toate regulile de conservare dintr-un parc natural și să promoveze turismul responsabil, aducând venituri comunității.”
    In lipsa unei colaborari stranse intre administratorii si proprietarii de terenuri si investitii in turism, autoritati publice si administratia parcului nu se pot pune bazele unei dezvoltari armonioase care sa aduca beneficii pe termen lung economiei locale fara a deteriora ceea ce azi este apreciat de publicul larg si aduce faima acestor locuri

Download Raport Padis Fest-2016